Din toate cele doar smântâna procesată cu un “System 1” din “Gândire rapidă, gândire lentă” de Daniel Kahneman ar reieși ca și cum ai face primul pas foarte prezent și alert, nu doar ca și punct de start, eventual dacă este vreun deadline înseamnă că e ceva de făcut și necesită un oarecare efort din partea ta.
Este în regulă căci asta te v-a solicita puțin să-ți depășești potențialul și dacă ești persistent cine știe unde ajungi. Un zmeu ce n-a fost lansat că hârtia s-a transformat într-o lebădă neagră pe care se vede scris ceva înscripționat despre sol te face să fii însăși respirația uneori identificat cu bătăile inimii. Tao, e ca și cum un fulger ar cobori în jos până la tine pe ața de la zmeu dând un înțeles mult mai înalt cuvântului ce ar fi elaborat prin sutra inimii printre care precizează “Forma este nulitate, nulitatea este formă”, astfel de ce n-ar fi și zmeu o formă nemanifestată în însăși ceea ce cuvântul reprezintă.
Adică a rămas doar un gând. Cu un “System 2” acest gând de recunoștință a faptului că folosirea unui “System 1” poate fi prejudecat și altfel ca fiind greu de înțeles, și astfel un “System 2” ar putea fi o elaborare a ceea ce a reieșit din “System 1” ori altceva, de exemplu care este probabilitatea de a avea un zmeu în timp ce, se pare că tendința e de a folosi un “System 1”. Astfel esența acestuia se poate elabora cu un “System 2” astfel încât aceasta să-și păstreze din autenticitate reprezentând defapt un amalgam de direcții în care se poate desfășura, de exemplu din perspectiva fizici cuantice din experimentul în care un fascicul de lumină este trimis spre un panou cu două orificii după care pe panoul din spate se vede un anumit patern din care este observată natura duală a materiei din particula undă.
Sub o altă formă, una ce reflectă un înțeles simplu bazat pe înțelepciune, ar fi momentul prezent, aici a fi prezent din punct de vedere fizic este diferit de ceea ce vreau să precizez, ceea ce de altfel te face să spui că acel corp este viu, totuși acum un doctor ar putea spune acest lucru, după o oarecare verificare. Însă ceea ce încerc să spun prin intermediul cuvântului prezență este cu totul altceva după cum ai observa din punct de vedere științific. Să rezum la ceea ce sunt astfel încât să aibe sens dintr-o perspectivă lumească ar fi să mă adresez unei categorii, unui anumit context, însă n-aș face decât să mă limitez căci aș fragmenta în loc de inclusivitate.
Trei aspecte din care totuși aș putea să elaborez ar fi: memoria, timpul, sursa. Dintr-o perspectivă exterioară n-ar fi foarte diferit de telefonul de pe care probabil citești în acest moment, dintr-o altă perspectivă aș prefera să precizez anumite cărți, alta ar fi “Visual Thinking” de Temple Granding, însă ce aș face defapt este să folosesc niște ancore pentru a face referire la un concept prin intermediul căruia privesc ce tocmai împărtășesc, de exemplu 2 lucuri, viziunea unei tendințe de îmbunătățire continuă și una în care efortul este foarte bine determinat astfel încât să obții maxim, de exemplu un ecran ce consumă mai puțină energie. Și revin la cartea inițială despre care văzusem niște informații pe wikipedia ce m-a făcut să percep diferit felul în care gândesc, foarte asemănător de felul în care funționează mă gândesc inteligența artificială în care modelul este cum gândești și datele ceea ce știi și din asta iese ceva în funcție de Tao mă gândesc, deoarece este dinainte de AI și nu poate fi exclus în niciun fel cred…