Jurnalul de azi

· 327 words · 2 minute read

La bar prea multe shot-uri ca să număr, scuza mea pentru a trece face ca barmanul să observe aceste shot-uri doborâte ca de-un “vânt” mega puternic neștiind ce implicație am eu.

N-am așteptat să se intervină cu comentarii că m-am făcut imediat strecurat pe lângă el spre drumul meu căci de ce n-ar fi și astăzi o zi de grătar mă gândeam eu superficial. După ce fusăi învățat un moment să am răbdare până să iau pită și niște ciocolățele, aici în grădine îs încă cu-n gust de ciocolată așteptând să vină momentul de grătar.

Totul pare a fi numa memoria corpului ce-i denumită și runanubandha, oarecum numa credințe din subconștient, programe ce rulează de care nu știi, și nici nu ești convins dacă îți sunt benefice. Asta e ceea ce sunt însăși forma ar încerca să devină mai mare, dar dacă privești dintr-o perspectivă din care ceea ce ești ar fi ca o sacoșă cu gânduri și emoții, am și terminat grătarul și-am și ajuns prin Porto, și acum să setez 25 minute power nap, ca apoi să pun asta sus.

O să spun drept, din timp ia o formă oricare bănuiesc dacă n-ai ceva stabilit, și eu am, să fie vreo 10 Kg. Oricum parcă intenția e să fiu altundeva, is aici pentru a munci pentru ceea ce visez, adică nu sunt prezent? Să fii pe deplin treaz aici și acum dincoace de istoricul persoanei implică să știi ce e în sacoșă, și ce oferi… știi…, aici e dilema, și nu e ceea ce știi determină calitatea, și posibil să fie ceva incomparabil, experiențial.

Cafeaua asta rece e doar un contrast ce e defapt o dependență, și totuși ceea ce este relevant este că te poți oprii din a te preface și începe să trăiești. Să începi să citești n-ai nevoie decât de o carte, da, vreau să citesc însă nu sunt convins că voi citi, ar fi super de altfel pentru o odihnă faină.